Pentru români, Borsec înseamnă în primul rând apă minerală. De altfel, Borsec a fost ales cel mai puternic brand românesc. Staţiunea din ju­de­ţul Harghita, situată la 900 de metri al­titudine şi având o populaţie de nici 3.000 de locuitori, a suferit după Re­vo­luţie o cumplită degradare. O spun chiar localnicii, care se gândesc cu nos­talgie la perioada în care turiştii aveau nevoie de pile pentru a prin­de un loc la tratament în sta­ţi­u­nea înconjurată de Munţii Bistriţei, Că­li­mani, Gurghiu şi Masivul Ceahlău.

Din această iarnă a început să se dis­cute din nou despre Borsec în tu­ris­mul românesc. Iar acest lucru este po­sibil datorită pârtiilor care au fost ame­najate în staţiunea harghiteană. Investiţia a fost realizată din fonduri gu­vernamentale şi s-a concretizat într-un moment în care nici măcar au­­to­ri­tăţile locale nu sperau că vor avea parte de sprijin. Asta şi pentru că cei care conduc destinele orăşelului îşi doreau un centru balneo­cli­ma­teric. Elena Udrea l-a întrebat pe primarul Mik Jozsef dacă există vreun studiu pentru baza de tratament, edilul i-a spus că nu, astfel că mi­nistrul i-a cerut să discute despre un pro­iect asupra căruia există şi un stu­diu de fezabilitate. Cum la acea vre­me aşa ceva exista doar pentru o pis­tă de schi, Mik Jozsef i-a pus în bra­ţe Elenei Udrea proiectul legat de Pâr­­tia Speranţa, iar acesta a fost aprobat.

Diferenţa dintre staţiune şi zona domeniul schiabil este una contrastantă. O problemă care este în­tâl­nită cam peste tot în România. Dacă ai ghinionul să pleci la munte şi să nu poţi schia din cauza con­di­ţi­i­lor meteorologice, alte posibilităţi de distracţie nu sunt. Încă nu există uni­tăţi de cazare care să se ridice la ni­velul pârtiei. Despre un cinema, o pis­cină sau centru de recreere nici nu poate fi vorba. Parcare generoasă, ză­padă artificială, trei variante de co­bo­râre, telesc