La Primăria Miercurea-Ciuc s-a făcut loc pentru drapelul Ungariei şi cel secuiesc Aşa cum scria Jurnalul Naţional în urmă cu ceva timp "de cum intri în judeţele Harghita şi Covasna ai impresia că de fapt eşti în altă ţară, mai precis în Ungaria. Şi asta nu pentru că nivelul de trai pare unul mai mare sau că starea drumurilor este mai bună, ba din contră, ci pentru faptul că pe mai toate sediile de instituţii, fie ele publice sau private, sunt afişate steagurile ţării vecine de peste Tisa sau mai nou un aşa-zis steag secuiesc".
Trebuie însă ştiut faptul că legea interzice arborarea de steaguri care nu sunt ale vreunui stat, iar cele care reprezintă alte state, în speţă, Ungaria, se pot arbora doar în anumite condiţii, respectiv "Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale", se arată în art. 6 din HG nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României.
Tonul la arborarea aşa-zisului steag secuiesc l-a dat primăria comunei Ciumani, care a arborat textila secuiască încă din 2005. Au continuat primăriile din municipiile Gheorgheni şi Miercurea-Ciuc. Trebuie spus că un astfel de steag al secuilor se află chiar şi în sala de şedinţă a Consiliului Judeţean Harghita. De anul trecut, mai precis de pe data de 15 martie (Ziua Ungariei), drapelul secuiesc a fost "proclamat" drept steag al judeţului Harghita. Ca urmare a acestei acţiuni, trei organizaţii civile româneşti din Topliţa (judeţul Harghita) acuză Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de complicitate cu
