Poliţia secretă, această “parte întunecată” a regimului condus de Hosni Mubarak, este “revelaţia” de care au parte, zilele acestea, jurnaliştii străini trimişi să relateze despre evenimentele din Egipt. Aceste structuri secrete de securitate se află şi în spatele cazurilor de jurnalişti reţinuţi, intimidaţi, agresaţi, bătuţi de-a dreptul sau interogaţi, este concluzia unei analize publicate de BBC, pe pagina online.

Fie că lucrează pentru CNN sau Antena 1, fie că sunt români, polonezi, britanici sau de alte naţionalităţi, jurnaliştii par să fi devenit ţinte vii pe străzile din Cairo. “«Bine-aţi venit în lumea noastră!», ar fi replica opozanţilor regimului”, scrie BBC. “Pentru că, fie că e vorba despre poliţia secretă «oficială», fie că e vorba despre spionii lui Mubarak sau despre oameni de rând angajaţi special pentru astfel de acte de violenţă, aceste instrumente ale puterii au servit mereu drept metodă de intimidare la adresa adversarilor politici, dar şi la adresa celor care îşi permit să vorbească despre drepturile omului şi despre felul în care acestea sunt încălcate în Egipt”, se arată în comentariu.

“Măsurile represive şi abuzurile puterii părăsesc camerele de tortură şi ies în stradă”, este de părere directorul ONG-ului Human Rights Watch (HRW). În proaspăt-publicatul raport privind drepturile omului, HRW acuză Poliţia egipteană (inclusiv Poliţia secretă) că torturează sistematic prizonierii atât pentru a obţine mărturisiri, cât şi ca metodă de a-i pedepsi şi a-i învăţa minte. Desigur, această tactică nu se regăseşte doar în Egipt. Din Maroc până în Iran, guvernele din regiune au făcut din tortură o armă politică.

“În cazul Egiptului, e important să privim înapoi, către momentul în care Mubarak a preluat puterea, pentru a-i înţelege tactica şi măsurile brutale la care recurge. În 1981, pe când era vicepreşedinte, s-a aflat la câţiva paşi de lo