Într-o discuţie purtată recent cu artistul francez de origine română Christian Paraschiv, am comentat faptul că la Paris există în jur de două mii de galerii de artă. Fără a studia eventualele statistici, este lesne să ne imaginăm că numărul galeriilor din New York şi Londra este, de asemenea, impresionant, ţinînd cont că Statele Unite şi Marea Britanie sînt pe primele locuri în lume în ceea ce priveşte investiţiile în artă. Desigur, ceea ce contează este calitatea, nu cantitatea. În Bucureşti avem cîteva zeci de aşa-zise galerii, dacă luăm în calcul şi consignaţiile sau magazinele de antichităţi care au (oarece) spaţii de expunere. Eventualele expoziţii se constituie arareori în evenimente demne de a fi luate în seamă. Cînd, totuşi, se întîmplă ceva notabil, acest ceva este lipsit de impact la nivel social, rămînînd un caz izolat, pînă la o următoare dată, cînd ne putem bucura de un alt eveniment fericit. Cum nu toată lumea are timpul şi interesul de a urmări fenomenul artistic românesc contemporan, considerăm că recomandarea dublată de informare îşi are utilitatea sa. Între 20 ianuarie şi 20 februarie 2011, publicul bucureştean poate vedea la Galeria Simeza lucrări ale unor artişti de referinţă: Francisc Chiuariu, Mircea Roman, Sorin Ienulescu. În rîndurile de faţă, ne oprim asupra sculpturii, domeniu despre care se scrie (şi) mai puţin decît despre pictură. Cu Mircea Roman avem posibilitatea de a ne întîlni şi la Galeria Recycle Nest, în perioada 1 februarie-15 martie, unde, alături de recenta lucrare intitulatăScara, este expusă şi o mapă cu desene din colecţia personală a sculptorului, selecţionate de acesta de-a lungul vremii. Absolvent al Şcolii de Arte din Baia Mare şi apoi al Academiei de Arte Plastice „Ion Andreescu“ din Cluj, Mircea Roman trăieşte şi lucrează, în prezent, la Londra şi Bucureşti. Numele său poate fi pus în relaţie cu Paul Neagu, de c