Bugetul părinţilor se reflectă direct în starea financiară a studenţilor, care depind în marea lor majoritate de banii de acasă, scrie Gândul.
Nivelul taxelor de şcolarizare polarizează social şi facultăţile: la medicină şi în marile centre se găsesc tinerii înstăriţi, în timp ce universităţile mici din provincie au, cel puţin ţinând cont de medie, studenţi mai săraci.Un studiu întocmit tocmai de către studenţi arată că bursa nu mai un venit care să sigure un nivel minim pentru întreţinere, dar şi că tinerii îşi schimbă rapid modul de viaţă. Spre exemlu, majoritatea sunt mulţumiţi de condiţiile din cantine, însă doar o cincime mănâncă săptămânal în respectivele spaţii.
Majoritatea studenţilor români (70%) dispun lunar pentru acoperirea cheltuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie, ceva mai mult de 10% având la dispoziţie o sumă mai mare de 700 de lei. Cei mai înstăriţi studenţi sunt cei ai Universităţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, care, în medie, cheltuiesc lunar peste 700 de lei. Pe treapta următoare se află "constănţenii" de la Universitatea "Ovidius" şi Universitatea Maritimă, aceştia scoţând din buzunar între 500 şi 700 de lei. Vedeţi cum arată topul universităţilor din România în funcţie de cheltuielile studenţilor pe www.gandul.info.
Bugetul părinţilor se reflectă direct în starea financiară a studenţilor, care depind în marea lor majoritate de banii de acasă, scrie Gândul.
Nivelul taxelor de şcolarizare polarizează social şi facultăţile: la medicină şi în marile centre se găsesc tinerii înstăriţi, în timp ce universităţile mici din provincie au, cel puţin ţinând cont de medie, studenţi mai săraci.Un studiu întocmit tocmai de către studenţi arată că bursa nu mai un venit care să sigure un nivel minim pentru întreţinere, dar şi că tinerii îşi schimbă rapid modul de viaţă. Spre exemlu, majoritatea sunt m
