Nu-i place să fie compătimit şi face tot ceea ce-i stă în putinţă să se descurce singur, în orice împrejurare. Viaţa lui Ciprian Anton este mai grea decât ar trebui deoarece nu-şi poate folosi picioarele. Cu toate acestea, încearcă, şi de cele mai multe ori reuşeşte, să fie ca orice alt tânăr de vârsta sa, şi chiar mai mult. Cu opt ani în urmă, într-un accident de muncă, picioarele au încetat să-l mai asculte. După o perioadă şi-a reluat viaţa şi îşi dedică sportului cea mai mare parte a timpului. Este convins că, într-o bună zi, va putea merge din nou.

Aşa e în tenis

Ciprian, din Sfântu Gheorghe, Covasna, este unul dintre puţinii jucători de tenis în scaun rulant din ţară. De altfel, obiectivul său este să reprezinte România la Jocurile Paralimpice din Londra, în 2012. Pentru a se ridica la nivelul adversarilor trebuie să tragă tare anul acesta. Asta înseamnă pe lângă pregătirea individuală, investiţii pentru echipament de joc, scaun performant, săli de tenis şi antrenor.

„În 2006 am făcut parte din cea mai bună echipă de baschet în scaun rulant. Am început să particip la tabere de tenis în scaun rulant şi am devenit instructor, sau înlocuitor de antrenor." Ca jucător de tenis a participat la mai multe competiţii internaţionale: un turneu balcanic în Bulgaria, mai multe turnee internaţionale în Ungaria, dar şi la primul turneu internaţional de tenis în scaun rulant din România, în 2009.

„Alături de partenerul meu am obţinut întotdeauna locuri fruntaşe, asta înseamnă că jucam semifinale, sau chiar ajungeam în finală şi la simplu şi la dublu." Lipsa de pregătire şi-a spus cuvântul în cadrul turneelor mai mari, unde a fost descalificat de cele mai multe ori în primul tur, mulţumindu-se cu trofee de consolare.

„Deocamdată mă ajută Fundaţia Licinium. Ei investesc în mine. Îmi oferă cazare, masă şi antrenor.", povesteşte Ciprian. Speră ca în