- Editorial - nr. 716 / 5 Februarie, 2011 La 12 kilometri de municipiul Targu-Mures, intr-un sat inconjurat de dealuri impadurite, o asezare de un pitoresc aparte, cu aer curat si multe izvoare cu apa curata, o adevarata oaza de liniste, vietuiesc 70 de familii de tigani, cu peste 150 de copii. Astfel ca populatia de etnie rroma este de doua ori mai numeroasa decat romanii si maghiarii la un loc. Fiind aproape de oras, marea majoritate a localnicilor traiesc dintr-o pensie sau din salariul in calitate de angajati la diferite intreprinderi, veniturile fiind completate si de resursele alimentare obtinute din gradina de langa casa, din cresterea animalelor si cultivarea pamantului din extravilan. Din nefericire, populatia de romani si maghiari fiind imbatranita, costurile de productie agrara ridicate, o mare parte din terenul arabil ramane pustiu, nelucrat, iar efectivele de animale scad de la an la an, chiar daca exista o suprafata apreciabila de pasuni si fanete naturale. Zestrea comunei la capitolul zootehnie este modesta: 20-30 de vaci cu lapte si circa 300 de oi. Sa zicem ca romanii si maghiarii, de bine de rau, traiesc bine, in schimb pe tigani ii incearca foamea, mai ales acum, in perioada iernii. Cei care nu au nici un venit sigur primesc acel ajutor social de la stat, incepand cu luna decembrie 2010, direct de la Agentia Judeteana de Protectie Sociala, primariile doar intocmesc dosarele de ajutor social, fiind scutite de "circul" provocat de cei care astepta mila statului. Este trist sa-i vezi pe beneficiari, dupa ce au primit acest ajutor, cum stau la coada in birt sau la buticurile care le-au acordat alimente pe datorie, un spectacol mai cenusiu nici ca se poate. Din ce traiesc tiganii din satul amintit si din celelalte localitati ale judetului? In primul rand, asa cum am amintit, din ajutorul social de la stat, din alocatia pentru copiii care frecventeaz