Evenimentele din centrul capitalei egiptene depăşesc de aproape două săptămâni ca audienţă orice altceva se întâmplă pe planetă. La noi, a fost nevoie de un subiect de anvergură pentru ca revolta din ţara piramidelor să treacă în plan secund, acolo unde îi este locul.

Reţinerea a aproape trei sferturi din personalul vamal şi militar al unui punct de trecere a frontierei constituie o lovitură care arată fragilitatea graniţelor "securizate", în perspectiva aderării la spaţiul Schengen.

Zvonuri despre un val de arestări circulau încă de la începutul anului (însuşi şeful statului pomenea de ele săptămâna trecută, într-un discurs susţinut în faţa unor oficiali europeni). Dar, deşi erau monitorizaţi de luni de zile, deşi unii dintre cei vizaţi de ancheta procurorilor DNA ocupă funcţii înalte - unde informaţiile sunt mai accesibile - şi cu toate cazurile anterioare mediatizate (chiar astă-vară, la sfârşitul lunii iulie avusese loc o campanie la nivel naţional împotriva contrabandei cu ţigări), aşadar în ciuda tuturor acestor semne cât se poate de vizibile, cei reţinuţi şi arestaţi zilele acestea par să-şi fi continuat fără teamă activităţile ilegale de care sunt acuzaţi acum. Sigur, nevinovăţia lor primează, dar vechile obiceiuri care li s-au reproşat vameşilor ani de-a rândul de mulţi dintre călătorii peste graniţă, precum şi omniprezenţa vânzătorilor de ţigări de contrabandă fac şi mai credibile motivele pentru care procurorii au declanşat ancheta în forţă.

Ce urmează? Cu siguranţă, DNA nu va da iama în toate punctele de trecere a frontierei, aşa cum au făcut la Siret (punct vamal important, aflat în nordul judeţului Suceava, pe drumul european E85, la graniţa cu Ucraina). Poate că acţiunea ar fi fost completă dacă şi ucrainenii ar fi făcut acelaşi lucru în jumătatea lor de vamă, dar, spre deosebire de români, ei nu sunt monitorizaţi cu atenţie