Gerul a transformat lacul din Delta Dunării într-un imens patinoar cu „mantinelă“ din stuf şi papură, pe care te încălzeşti doar cu ţuică fiartă şi cu speranţa unei capturi frumoase. Apa e îngheţată bocnă, iar păsările nu mai ajung la hrana lor preferată, peştele. Oamenii se descurcă, însă. Din loc în loc, gheaţa este „ciuruită“ de copci.

Primăvara este încă departe, dar pescarii „fanatici" nu mai au răbdare. Pentru ei, Murighiol are un farmec aparte, chiar şi pe un ger ucigător. Murighiol este locul ideal pentru organizarea de excursii şi expediţii de cercetare, observarea păsărilor, pescuit şi vânătoare. În cel mult două ore, poţi ajunge cu barca sau cu şalupa în orice zonă de interes din Deltă: Merhei, Matita, Sulina, Dranov, Cuibul cu lebede, Trei Iezere, Roşu, Holbina, Razim sau Sinoe. În această perioadă, o expediţie pe canalele îngheţate şi acoperite cu un alb imaculat pune sângele în mişcare şi alungă epuizanta alternanţă de agitaţie şi de oboseală pe care ne-o induce aglomeraţia oraşelor. Mai citeşte şi: Colţ de rai: Lacul cu nuferi, basmul din Moneasa Primii paşi pe Lacul Violet

Am plecat din Tulcea spre Murighiol dis-de-dimineaţă. Pe Drumul Judeţean 222 C, recent reabilitat, se circulă mai bine ca pe Autostrada Soarelui. La pensiunea Morena, de la intrarea în Murighiol, facem joncţiunea cu ghidul nostru, un om de afaceri bucureştean care s-a retras aici, cucerit de liniştea şi de frumuseţea Deltei. În doar cinci minute ajungem la marginea satului. Intrăm în curtea unui localnic, ieşim prin spate şi nimerim direct pe Lacul Murighiol, cunoscut şi sub numele de Lacul Violet, pentru că în limba turcă Morughiol înseamnă „violet".

Soarele mai mult străluceşte decât încălzeşte; lumina sa se reflectă în gheaţa mată, apoi se pierde prin stuful care înveleşte ca un guler malurile Lacului Murighiol. Un localnic şi-a luat patinele şi reuşeşte cât