Din fosta uzină în care se producea emblematicul săpun comunist a rămas doar un teren viran pe care se plănuieşte construirea unui liceu particular.

Vârstnicii îşi mai amintesc de săpunul Cheia cu parfum oribil ca pentru oamenii muncii cărora le era interzis „luxul" . Era faimos şi cei nevoiţi să-l utilizeze îl „promovau" mucalit cu mesajul: „Vreţi să cuceriţi femeia? Folosiţi săpunul Cheia!". Fabrica chimică "Apollo" Galaţi a fost una dintre cele mai importante capacităţi de producţie ale industriei chimice din vremea comunismului, şi probabil cea mai importantă dintre cele care fabricau detergenţi dar şi vopsele, coloranţi şi lacuri. Privatizarea şi falimentul În jur de 2.000 de muncitori lucrau în fabrică, în 1983, când, printr-un decret al Consiliului de Stat a devenit unitate de sine stătătoare, desprinsă de "Centrala industrială de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri" de la Bucureşti. Fabrica Apollo a fost înfiinţată în 1886, şi mulţi ani a funcţionat ca o secţie mică a fabricii bucureştene, cu 50 de angajaţi. "Gama de săpunuri era mai reuşită, detergenţii nu erau aşa buni. Erau vreo trei tipuri de săpun Cheia", îşi aminteşte Emil Popa, un gălăţean pe care istoria vechii uzine nu l-a lăsat indiferent. Apollo a fost privatizată în perioada 1995-1996 şi cumpărată de omul de afaceri Marian Băilă. "Industria chimică, de săpunuri nu era pregătită pentru concurenţea externe. În acest domeniu, totul era la nivelul anilor 70, nu te puteai bate cu marii producători internaţionali care intrau în România. Aceştia aveau linii de producţie impresionate, aveau bugete de promovare. Eram total depăşiţi! Toate firmele de profil din România, vreo şapte-opt, au dat înapoi şi au pierdut lupta. Nu doar Apollo", ne-a explicat Marian Băilă. "Acolo munceau sute de gălăţeni care au fost disponibilizaţi treptat în momentul privatizării", ne-a mai declarat Emil Popa.