Guvernul sprijină tinerii sub 35 de ani să se lanseze în afaceri printr-o facilitate reprezentând cel mult 50% din valoarea proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 10.000 de euro, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate pe 3 februarie.
Finanţarea programului se va face cu fonduri de la bugetul de stat prin acordarea de alocaţii financiare nerambursabile (AFN), pentru cel puţin 1100 de microîntreprinderi.
În plus, se vor acorda garanţii de stat până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 80.000 euro, prin intermediul Fondului Naţional de Garantare al Creditelor pentru IMM. Beneficiarii programului sunt scutiţi de plata taxelor pentru înregistrarea la Registrul Comerţului şi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată.
Intenţia statului să ajute tinerii afacerişti pare, la prima vedere una foarte bună, însă este greu de crezut că va avea efectul dorit de guvern, şi anume dezvoltarea economică şi stimularea mediului de afaceri.
De acest program ar putea beneficia, în primul rând, cei care au deja ceva resurse financiare. Însă, potrivit lui Ion Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice, "tinerii care ar fi avut deja cei 10.000 de euro ar fi dezvoltat o afacere pe cont propriu".
În lipsa acestor economii, micii afacerişti ar putea apela la un credit bancar pentru a aduce partea lor de finanţare. Dacă ar decide însă să meargă la bancă chiar acum, la începutul programului (n.r. planurile de afaceri evaluate cu aceeaşi notă sunt sprijinite în ordine cronologică), şansele lor de reuşită în obţinerea unui împrumut nu ar fi foarte
