O parte dintre românii care şi-au asigurat locuinţele nu vor primi plăţi compensatorii mai devreme de şase luni de la producerea unui eventual seism. O catastrofă de proporţii ar putea zgudui financiar companiile de asigurări din România care nu au încheiate contracte de reasigurare.

Peste 1.500 de victime umane şi 35.000 de locuinţe complet distruse - acesta a fost bilanţul cutremurului din martie 1977. Atunci, Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS) a avut de acoperit pagube evaluate de către Banca Mondială la două miliarde de dolari. Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu aceeaşi magnitudine ar zgudui din nou România? Citiţi şi: Cutremurul care a schimbat faţa Capitalei Scurtă istorie a celor mai devastatoare cutremure Românii nu se grăbesc să-şi asigure locuinţele Totul despre asigurarea obligatorie a locuinţei EXCLUSIV ONLINE: Cât te costă asigurarea obligatorie a locuinței? Cristian Constantinescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR), este sceptic cu privire la capacitatea asigurătorilor de pe piaţa locală de a acoperi posibilele daune. „Majoritatea asigurătorilor nu sunt pregătiţi să facă faţă, din punct vedere financiar, efectelor unui cutremur similar celui din martie 1977. Principalul motiv este lipsa reasigurării", a declarat Constantinescu, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unui seminar de specialitate.

Sub rata de protecţie

Potrivit reprezentantului UNSAR, piaţa românească a asigurărilor se află mult sub rata de protecţie. Riscurile nu sunt cedate în reasigurare din cauza costurilor pe care le presupun. „Mulţi asigurători speră ca riscul pe care îl acoperă să nu aibă loc şi, astfel, să rămână cu banii din primă în buzunar, la finalul contractului", a explicat Cristian Constantinescu.

În 2009, de pildă, valoarea totală a primelor cedate în reasigurare (pentru asigurări general