După ce au fost cazuri în care nu a putut să-şi plătească la timp angajaţii, ba chiar şi cheltuielile cu utilităţile din cauza conturilor blocate de investitorii FNI, AVAS propune o măsură temporară prin care să îşi pună la adăpost activitatea de pericolul executării silite de către păgubiţii de la "Fondul Naţional de Investiţii".
Autoritatea ar vrea ca banii pe care îi primeşte de la buget pentru plata cheltuielilor de personal, a celor aferente funcţionării şi a celor pentru reprezentarea ţării noastre în faţa Curţii de Arbitraj Internaţională să nu poată fi supuşi executării silite, potrivit unui proiect legislativ postat pe site-ul AVAS. Măsura ar da astfel Autorităţii posibilitatea să îşi continue nestingherită activitatea, în timp ce foştii investitori FNI ar putea să execute silit doar acele conturi ale AVAS în care ar urma să fie vărsate veniturile obţinute din privatizarea şi valorificarea activelor statului.
Proiectul de lege menţionat stipulează că această măsură ar fi una temporară, valabilă până la 31 decembrie 2013.
Conducerea AVAS a încercat, în mai multe rânduri, să uşureze povara despăgubirilor FNI asupra activităţii sale, însă nu a avut sorţi de izbândă până acum. Anul trecut, Aurelian Popa, preşedintele AVAS, a propus o amânare, pentru trei ani, a plăţii despăgubirilor către cei care au jucat la FNI. Anterior, Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS, a propus ca Autoritatea să împrumute 50 de milioane de euro de la Trezoreria Statului ca să plătească despăgubirile, însă propunerea sa a fost respinsă.
La finele anului 2004, instanţa a dispus obligarea AVAS la plata despăgubirilor către investitorii FNI în baza Contractului de Fidejusiune/Cauţiune încheiat în 1999 între CEC, FNI şi SOV Invest, dar şi în baza legii nr.333 din 2001, potrivit informaţiilor de pe site-ul Autorităţii.
Legea menţionată prevede că "Oficiu
