Invitat la Întâlnirile Ziuaveche.ro, Vasile Calofir a povestit, cu umorul caracteristic, cum a venit la Bucureşti ca să devină actor, după ce a picat la un concurs pentru postul de paznic.
Ziuaveche.ro: Ce este și ce poate spune Vasile Calofir despre actorul Vasile Calofir?
Vasile Calofir. : Vasile Calofir e un om din popor. Sunt un om popular. Da. Am feedback-uri de genul ăsta, în sensul că oamenii spun: “băi faci o groază de lucruri și totuși ești atât de modest!». Nu mă promovez și nu mă uzez la modul ăsta. Prefer să fac. Mi-am înțeles întotdeauna bine munca pe care o am de făcut și am preferat întâi să fac. Și dacă e cineva în preajmă, care să culeagă împreună cu mine, e bine. Ca artist trebuie să ai și exercițiul ăsta de a fi generos, de a împărtăși, chiar și la nivelul de senzații, sentimente…
Z.V.: Cum te-ai apucat de meseria asta ?
V.C. : Meseria asta te cam atrage și îți vine pur și simplu. Mie mi-a venit într-un anume context ca să zic așa, adică a trebuit să epuizez într-o zonă cam tot, ca să se producă declicul ăsta pentru meseria pe care urma să o aleg, în speța actoria. Pentru că sunt din Buzău și, terminând armata, am început să-mi caut de muncă. Anii ’93, ’94. Și nu prea se găsea, pentru că atunci erau foarte mulți șomeri și creaseră deja un impact psihologic în piața locurilor de muncă: «șomer », până atunci nu prea se cunoscuse noțiunea și starea asta. Și am început să caut și am căutat și am căutat…și am căutat până când am fost refuzat un post de paznic de noapte la spitalul Buzău. Paznic de noapte la spital. Eram nouă persoane pe opt locuri și singurul refuzat am fost eu. Dar să vedeți cum, că aici intervine neprevăzutul. A venit șeful de comisie și a zis, «da, avem lista, dar importanți nu sunt cei care au fost admiși, ci cel care…este respins – Vasile Calofir!». Zic : «nu se poate!». «Ba da, se poate», zice el. «Vino cu
