- Românii nu se vor putea mândri, prea curând, cu un muzeu Guggenheim la Bucureşti, deşi românul Constantin Brâncuşi a avut un rol decisiv în istoria Guggenheim
Socotit de specialişti ca una dintre minunile arhitectonice ale secolului XX, muzeul Guggenheim din New York a fost depăşit în frumuseţe (doar) de muzeul Guggenheim din Bilbao (Spania), opera arhitectului american de origine canadiană, Frank Gehry. Guggenheim Bilbao, o structură din titanium, sticlă şi calcar, ale cărei forme sfidează multe preconcepţii arhitecturale, a fost deschis în 1997. La rândul său, Guggenheim Bilbao are şanse să fie umbrit doar de fratele mai mic (citeşte "tânăr"), Guggenheim Abu Dhabi, creaţia aceluiaşi Frank Gehry.
În realitate, muzeul din "deşert" nu va fi deloc mic, dimpotrivă: întreg muzeul Guggenheim New York, care are înălţimea unui bloc cu 6 etaje, va încăpea în culoarul de la intrare al viitoarei structuri. Iar înălţimea culoarului este cam o treime din cea a corpului central al complexului. Guggenheim Abu Dhabi va fi vârful de lance (la propriu - din perspectivă topografică - şi la figurat) al viitorului centru cultural al Insulei Saadiyat, care va mai conţine un Muzeu Luvru al Emiratelor, având forma unui dom gigantic "perforat", ce va adăposti galerii de artă alăturate sub forma unui oraş antic, un Muzeu Naţional având forma unor pontoane etajate şerpuind spre mare şi un Muzeu Maritim.
Conform CNN, Guggenheim Abu Dhabi va fi gata în 2014, cu patru ani mai devreme decât se estimase iniţial. Centrul Saadiyat nu este văzut de miliardarii arabi ce finanţează proiectul ca o manifestare a opulenţei, ci ca o necesitate - şi de aici urgentarea lucrărilor. Cu toate acestea, la o populaţie de 4,5 milioane de locuitori, Emiratele Arabe Unite nu au o densitate foarte mare de artişti şi iubitori ai artei.
Poate avea România un muzeu Guggenheim?
Pe de
