Pastorul reformat ardelean a declarat că tensiunile dintre români şi maghiari erau artificiale, însă stabilitatea României era condiţionată de succesul democratizării.
La începutul lunii februarie 1991, ziarul România liberă a publicat un interviu cu pastorul reformat Laszlo Tokes, în care erau analizate schimbările democratice din ţară, după un an de democraţie.
Dialogul a început cu dezbaterea problemei autenticităţii revoluţiei din decembrie 1989. Pastorul Tokes era de părere că nu se putea contesta spontaneitatea revoltelor care au răsturnat regimul comunist, însă persoanele care au acaparat puterea au "confiscat" ulterior sensul revoluţiei. În opinia sa, era nevoie de o nouă revoluţie, de natură civică, prin care ideile reformiste să predomine în actul de guvernare Laszlo Tokes le recomanda românilor să nu se mulţumească cu puţin, fiecare cetăţean al ţării putând contribui la consolidarea democraţiei politice şi a prosperităţii economice. În ultimele luni, Tokes prezentase acest mesaj şi în cadrul întrevederilor cu ziarişti străini, însă apelul la o nouă "revoluţie civică" a fost interpretat în diverse moduri de gazetari. Astfel, o interpretarea nefericită a unui ziarist de la cotidianul Corriere della Sera provocase rumoare în viaţa politică românească. Gazetarul italian susţinea că pastorul reformat era adeptul unei răsturnări violente a regimului Iliescu, şi de aici un scandal de mari proporţii!
Referitor la escaladarea tensiunilor dintre români şi maghiari în Transilvania, Laszlo Tokes făcea un apel la calm şi înţelegere interetnică. Considera că diferendele aveau la bază motive "totalmente artificiale", iar izbucnirea violenţelor din anul precedent a avut drept cauză interese politice. Întrebat de interlocutor cine purta vina pentru eventualele manipulări ale sentimentelor şovine, Tokes plasa responsabilitatea e
