Numeroase studii arată că nivelul de educaţie al etniei rrome, în România, este unul foarte scăzut, aparent din cauza tradiţiei. O cercetare recentă a Fundaţiei Soros arată că tradiţia rromă nu mai reprezintă un impediment spre educaţie, iar problemele sunt cauzate mai degrabă de sărăcie.

Unul din trei români de etnie rromă are doar patru clase. Cel mult jumătate au făcut şi gimnaziul. În schimb, un sfert din populaţia rromă declară că nu ştie să scrie şi să citească. În ciuda acestei situaţii, un fapt de necontestat, concluzia a numeroase studii sociologice făcute în ultimii ani e că rromii îşi vor copiii la şcoală. Ca şi în cazul populaţiei majoritare, sărăcia este cea care-i împiedică pe rromi să-şi împlinească aspiraţia de a-şi vedea copiii şcoliţi, fără a exista vreo legătură cu etnia, se arată într-o cercetare recentă a Fundaţiei Soros.

Daniela Tarnovschi, coordonator de programe la Soros, crede astfel că problemele trebuie privite din mai multe perspective. „Ei vor să-şi trimită copiii la şcoală, dar nu îi pot trimite dacă nu au minimul de resurse. Îşi doresc educaţie. Sunt conştienţi că fără şcoală nu-şi găsesc un loc de muncă. Este importantă educaţia tatălui, dar şi impulsul mamei către educaţie.

Reproducerea asta a nivelului de educaţie nu e o chestie care se întâmplă doar la rromi, că în general la oameni săraci. Lipsa de educaţie la rromi îi face să accepte joburi de unde? Agricultură, construcţii, unde sunt meseriile necalificate. Ei declară că ar face orice, ar munci orice. Este afirmaţia unui om disperat, fără niciun fel de calificare", explică Daniela.

Succesul în viaţă: sănătate, muncă şi noroc

Posibil fiindcă trăiesc într-o succesiune de eşecuri, cu un slab acces la informaţie şi, în mare parte, excluşi prin discriminare - rromii nu pun educaţia pe lista celor trei condiţii care conduc la reuşita în via