Revoluţia bunului-simţ propusă alegătorilor de liberalul Crin Antonescu s-a încheiat definitiv zilele trecute cu memorabila declaraţie a liderului PSD Victor Ponta: "Uniunea Social-Liberală răspunde la întrebarea oamenilor: «Ce faceţi ca să ne scăpaţi de Traian Băsescu, de Udrea, de Boc, de PDL?»".

Meritul lui Ponta este că a rezumat atât de elocvent programul noii alianţe a opoziţiei.

Ce urmează după pedepsirea "tiranului" nu contează, cu atât mai puţin pentru susţinătorii Uniunii Social-Liberale. Pentru că scopul nu este binele comun sau pacea socială, ci răzbunarea pe cel care, în imaginarul colectiv, este sau a fost impus ca vinovat pentru privaţiunile îndurate în ultimii ani. Criza nu mai are o realitate obiectivă, ci este, aşa cum ne spun televiziunile, rezultatul incompentenţei şi corupţiei guvernului Boc mânuit de Traian Băsescu. Uniunea Social-Liberală este doar o mişcare populistă, fără un plan structurat sau o ideologie clară. Polarizarea scenei politice ucide însă orice speranţă pentru un discurs politic raţional, fără resentimente, fără victimizări, fără promisiuni de salvare colectivă, fără ţapi ispăşitori.

Politicienii nu mai vor alegători, ci adepţi. Alegătorii îi pot evalua, le chestionează declaraţiile şi acţiunile politice, le pun sub semnul întrebării buna-credinţă sau bunul-simţ. Adepţii nu, ei cred. Amintesc o declaraţie a lui Crin Antonescu din 2009, în care-i numea pe susţinătorii lui Traian Băsescu "demenţi, fanatizaţi". Acum, când şi-a supus partidul voinţei personale şi îi atacă public pe cei ce îndrăznesc să-l critice, prieteni, simpatizanţi, tovarăşi de drum, putem bănui că era doar invidie. Politicienii au dezbrăcat hainele civile şi le-au îmbrăcat pe cele de pre dicatori apocaliptici. Discursul lor este acelaşi: România este o cetate asediată, duşmanul, răul, cel care pune în pericol democraţia noastr