Craiovenii cheltuiesc o mică avere în fiecare lună pentru a-şi cumpăra cele necesare traiului. Alimentele „înghit“ cea mai mare parte a veniturilor familiilor. Cu cât familia este mai tânără şi mai numeroasă, cu atât cheltuielile cu mâncarea sunt mai mari. În acelaşi timp, pensionarii îşi calculează şi ultimul bănuţ dat pe hrana de zi cu zi.

Bogat sau sărac, lucrător la privat sau bugetar, angajat sau pensionar, cu toţii cheltuim o bună parte din venituri pe alimente. În general, tinerii îşi permit să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru hrană, în timp ce bătrânii îşi calculează fiecare bănuţ pentru „de-ale gurii“. Cu cât familia este mai numeroasă sau cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât mai mulţi bani sunt cheltuiţi pe hrană zi de zi, lună de lună. Chiar dacă, pe ansamblu, consumul s-a redus, scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru aceeaşi cantitate de mâncare.

Bugetul de hrană: 40% din venituri

Scumpirile din ultima perioadă şi veniturile constante sau în scădere îi determină pe mulţi români să îşi gestioneze mai bine şi ultimul bănuţ pentru a putea supravieţui. În timp ce unii mai cu dare de mână alocă o mare sumă din bugetul familiei pentru mâncare, cei mai săraci abia dacă reuşesc să se descurce de la o lună la alta. În oricare dintre cazuri, cheltuielile cu mâncarea reprezintă cel mai însemnat procent din sumele câştigate. Până şi datele oficiale, transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că românii cheltuiesc 40% din venituri pe alimente, băuturi şi tutun, în timp ce europenii cheltuiesc pentru aceleaşi lucruri sub 20% din venituri. Iar la capitolul „venituri“ nu ne comparăm cu occidentalii.

Cât cheltuiesc craiovenii pe mâncare

Unele familii cheltuiesc pe mâncare şi pe întreţinerea locuinţei aproape tot ce câştigă, în timp ce alte persoane alocă pentru alimentaţie jumătat