Administrarea de suplimente alimentare în cantităţi mari poate avea efecte chiar mai nocive decât carenţele de nutrienţi. Vitamina A în exces poate creşte glicemia şi poate mări ficatul, iar nivelul mare de vitamina D favorizează depunerea calciului pe vasele de sânge.
Suplimentarea alimentaţiei cu vitamine a redus incidenţa unor boli precum scorbutul (cauzat de carenţa vitaminei C), rahitismul (consecinţa aportului insuficient de vitamina D), boala beri-beri (cauzată de carenţa vitaminei B1 - tiamina) sau pelagra (deficit de vitamina B3 - niacina).
Deşi au o importanţă crucială pentru sănătate, vitaminele ne pot face mai mult rău decât bine dacă facem excese. Ele nu sunt toxice dacă provin din alimente, chiar dacă se depăşeşte doza zilnică recomandată de specialişti. „Cu o singură excepţie: consumul unei cantităţi mari de ficat de morun sau de cod poate duce la hipervitaminoză, deci poate fi nociv. Ficatul acestora are o concentraţie foarte mare de vitamina A: 25,5 mg/100 g, respectiv 18 mg/100 g", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Prea multă vitamina C, risc de pietre la rinichi
Efecte toxice pot avea vitaminele de sinteză, administrate sub formă de suplimente alimentare, îndeosebi vitaminele liposolubile, pentru că se acumulează în organism, spre deosebire de cele hidrosolubile, care se elimină. Şi aici există o excepţie: vitamina C, deşi este hidrosolubilă, favorizează formarea pietrelor la rinichi dacă se administrează în cantităţi mari.
De asemenea, pot să apară greaţa şi diareea, pentru că vitamina C neabsorbită perturbă tractul gastrointestinal. Doza maximă permisă adulţilor nu trebuie să depăşească 60 mg pe zi. Potrivit specialiştilor, efectele nocive se fac resimţite îndeosebi la doze de 500 mg pe zi. Unele persoane ating cu uşurinţă această doză când tratează răcelil
