FMI nu a bifat nicio privatizare în acordul de doi ani cu România care se apropie de sfârşit, acceptând ca Guvernul să amâne de la un trimestru la altul intenţiile de vânzare a unor companii de stat precum CFR Călători.
Mai mult, acordul consemnează un eşec total pe zona administrării celor 10 mari companii de stat monitorizate special, în condiţiile în care anul trecut datoriile acestora către buget au sărit cu 34%, ajungând la 6,86 mld. lei, potrivit unor date publicate de Mediafax. Este vorba despre Compania Naţională a Huilei (CNH), Termoelectrica, CFR SA, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Metrorex, CFR Marfă, Electrificare CFR, Com-pania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.
În noul acord care a început să fie discutat cu autorităţile în ultimele săptămâni, FMI ar urma să mărească presiunile pentru privatizări cerând inclusiv vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni la companii precum Tarom, care a fost pe pierdere în 2009. De asemenea, potrivit informaţiilor care au circulat în ultimele zile, FMI vrea şi liberalizarea pieţei gazelor şi a energiei. Pe formatul de tip preventiv al viitorului acord, FMI nu va mai putea impune Guvernului anumite decizii ameninţând cu blocarea unei tranşe de împrumut.
Preşedintele Traian Băsescu a primit sâmbătă la Palatul Cotroceni delegaţia FMI, alături de reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale. Un subiect important a fost sectorul energetic, Băsescu solicitând variante de deblocare a înfiinţării celor două mari companii energetice.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, s-a arătat din nou mulţumit de eforturile Guvernului de reducere a deficitului bugetar. Ieri, oamenii Fondului s-au relaxat la munte, fiind invitaţi de ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu la masă, la Cheile Grădiştei. Astfel de
