Fondul Monetar Internaţional continuă să ceară Ungariei să aplice măsuri de consolidare fiscală.
Astfel, săptămâna aceasta, oficiali ai FMI au apreciat că Ungaria trebuie să reducă, în continuare, deficitul bugetar.
Guvernul ungar a suspendat anul trecut, acordul cu FMI, după ce în 2008 a primit un împrumut de 20 de miliarde de euro. Suspendarea acordului de împrumut a însemnat însă şi o schimbare a politicilor publice. Guvernul de la Budapesta a îndulcit măsurile de austeritate şi a trecut la impozitarea suplimentară a băncilor, companiilor de asigurări, a celor din telecomunicaţii şi retail.
Guvernul maghiar şi-a asumat în bugetul de stat de anul acesta atingerea unui deficit bugetar de 2,94 % din produsul intern brut (PIB), în scădere faţă de ţintă de anul trecut, care a fost de 3,8 % din PIB.
Un punct sensibil este aşa-numita reformă a pensiilor publice. Reforma face parte din setul de măsuri atipice luate de Executiv la sfârşitul anului trecut pentru a aduce bani la buget, în încercarea de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3 % impus de autorităţile de la Bruxelles.
Aproximativ 97 % din clienţii fondurilor private au renunţat să mai cotizeze către acestea. Numai 100.000 de unguri, adică 3,3 % din totalul contribuabililor, şi-au manifestat dorinţa de a rămâne clienţi ai fondurilor private de pensii, chiar dacă nu vor mai putea contribui de acum încolo către fondurile publice.
Cei care au decis să rămână clienţi ai companiilor private de asigurări deţin active de 1,4 miliarde de dolari, adică aproximativ 14 % din totalul activelor deţinute de fondurile de pensii private obligatorii.
Ca urmare a noilor prevederi privind pensiile doar opt din cele 20 de fonduri de pensii private obligatorii vor mai îndeplini numărul necesar de cotizanţi cerut de legislaţia din Ungaria. Ceea ce, practic, înseamnă desfiinţarea pie
