Arestarea vameşilor de la Siret, în contextul evaluărilor României pentru Schengen, aminteşte de acţiuni similare, care au avut loc în 2006, la Otopeni şi Ploieşti, în perioada premergătoare unui nou Raport al CE, dar care nici până acum nu s-au finalizat din punct de vedere juridic, adică cu pedepsirea acuzaţilor în instanţă.
Demersul DNA de a reţine 59 de vameşi şi poliţişti de la Vama Siret ar putea fi considerat benefic dacă n-ar exista semne de întrebare cu privire la durata destul de mare a anchetei într-un domeniu în care situaţia era evidentă şi cunoscută de multă vreme de autorităţi. Alte semne de întrebare se referă la momentul ales pentru această acţiune în forţă, respectiv în plină dispută privind admiterea României în Schengen, dar şi coincidenţa cu declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în plenul APCE, care anunţa februarie ca o lună în care vor fi date noi semnale în lupta anticorupţie.
La toate acestea se adaugă şi doza de scepticism determinată de precedentele astfel de cazuri, de la Otopeni şi de la Ploieşti, care, după patru ani, nu par a avea o finalitate.
În 5 decembrie 2006, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.
De atunci, încă sunt judecaţi pentru luare de mită Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Rădulescu - casier la Biroul Vamal Ploieşti, Traian Zărnescu, Nicolae Stan şi Justina Stă
