Încet, încet se vorbeşte tot mai puţin despre şpaga luată de politiştii şi vameşii de la Siret. Televiziunile, ziarele, autorităţile deplâng în aceste zile nenorocirile din Valea Jiului: moartea celor cinci mineri, munca grea din subteran, viaţa grea a familiilor rămase la suprafaţă.Cazul de la Siret vorbeste de la sine despre cum funcţionează instituţiile statului si mai ales cum îsi fac treaba angajaţii aceluiaşi stat. Acel stat despre care atât preşedintele Băsescu cât si premierul Boc susţin că funcţionează ca un stat de drept.

Bine, ei spun că funcţionează în sensul că, uite, i-au prins pe vameşii si politiştii şpăgari. Dar în toti acei ani, în toate acele zile în care vameşii şi politiştii de la Siret plecau acasa cu mii de euro şi dolari după doar 12 ore de lucru, cum funcţiona statul? Tot ca unul de drept? Dreptul vameşilor, dat de toţi cei care treceau prin vama Siret.

În toti acei ani, instituţiile statului despre care spunem acum că funcţionează nu au vazut cum se înălţau vilele poliţiştilor şi vameşilor care trăiau teoretic doar din salariul câştigat ca angajaţi ai statului? Un stat despre care atunci când cereau şpaga aveau grijă să spună că nu îl vând aşa ieftin.

Cât de frumos o fi fost să iei şpagă şi să te dai patriot. Patriot din nevoia pentru sine. Poate că vameşul patriot mai avea de terminat al treilea etaj de la vilă, îi mai trebuiau câteva mii de euro să cumpere Audi-ul pe care şi-l doreşte atăt de mult nevasta. Oamenii ăştia nu luau spagă de ieri de azi. Din contra, în ultima vreme, nu mai mergea cum mersese înainte. Banii nu se mai făceau aşa ca în vremurile bune. Dacă nu mai curgea şpaga, macar pica. În găleată. O găleată care se umplea zilnic cu bani. Si preşedintele şi premierul ne amăgesc acum cu funcţionarea instituţiilor statului. Dacă nu ar fi venit peste ei esecul cu spatiul Schengen, poate vameşii luau şi acum ne