Dincolo de limitele impuse de credinţă şi dilemele etice, un business sigur va exploda în România în următorii zece ani: diagnosticul genetic. Când Lorand Savu a ţinut în mână prima eprubetă cu lichid amniotic, în 2000, devenea un pionier în diagnosticul genetic. El conduce primul astfel de laborator din România.

Testele genetice promit mult. De la identificarea riscului de a dezvolta boli de inimă, cancer, autism şi până la ce cantitate de lipide poţi introduce în alimentaţia zilnică fără să devii obez. De fapt, cercetătorii au concluzionat că 90% din boli au cauze genetice. Chiar şi cele care nu par, precum diabetul sau insuficienţa coronariană - o boală de inimă ce se manifestă prin incapacitatea arterelor coronare de a furniza suficient sânge oxigenat.

Şi la fel de important, ele promit o piaţă rentabilă pentru laboratoarele care le prelucrează. Iar în România, numărul lor încă este mai mic de 20. Dintre acestea, doar trei sunt private - Gentic Lab, Synevo, Medlife - şi numai unul analizează exclusiv mutaţiile genetice. Împreună, ele prelucrează lunar probe recoltate de la peste 1.500 de pacienţi şi au încasări cumulate de ordinul sutelor de mii de euro.

Doar pentru bogaţi

„Testele genetice sunt considerate analize de lux", spune Lorand Savu, proprietarul Genetic Lab şi nu sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Paradoxal, în condiţiile în care 15.000 de copii se nasc anual cu malformaţii genetice ce ar putea fi depistate printr‑un simplu set de analize citogenetice.

Spre exemplu, câţiva mililitri de lichid amniotic prelevat de la mamă în cea de-a 15-a săptămână de sarcină pot spune cu o precizie de 99,6% dacă fătul va dezvolta sindromul Down. Aceasta este mutaţia cu cea mai mare incidenţă în rândul nou-născuţilor din România (în medie, un copil din 700 se naşte cu acest sindrom). Alternativa clasi