Dacă va fi adoptată, va deveni cea mai importantă modificare a legislaţiei electorale din ultimii 20 de ani. Dar nu pentru că aduce noutăţi procedurale, ci pentru ceva mult mai important. Propunerea legislativă privind exercitarea votului prin corespondenţă doreşte să introducă în procesul electoral aproximativ cinci milioane de cetăţeni români aflaţi peste hotare. Aceştia nu sunt expuşi bombardamentului mediatic din ţară şi trăiesc într-un mediu concurenţial, independent de asistenţa statului român. Sunt mai greu de manipulat şi mai greu de citit decât românii de acasă. Sunt altfel şi sunt mulţi. Prin potenţialul lor de a crea surpriza, politicienii români se tem de ei, dar în acelaşi timp îi şi doresc. Lor le datorează Traian Băsescu un al doilea mandat şi este, probabil, una dintre explicaţiile pentru care Teodor Baconschi, un apropiat al preşedintelui Băsescu, promovează intens, din poziţia sa de ministru de externe, adoptarea acestei legi, în timp ce social-democraţii o susţin caragialeşte: să se aprobe, dar suntem împotrivă. Dar care sunt adevăratele intenţii ale politicienilor în privinţa acestei legi importante?

Întregul proces de votare se va derula prin intermediul expedierii poştale, evitarea folosirii unor proceduri electronice fiind principala critică punctuală venită dinspre oponenţii proiectului. În plus, Teodor Baconschi s-a pronunţat hotărât împotriva unui vot electronic, fără să prezinte argumente decisive pentru poziţia sa. Pentru a fi luat în calcul, plicul cu votul exprimat trebuie să ajungă la oficiul diplomatic cel târziu în ziua anterioară datei alegerilor. Aici apare şi prima scăpare importantă. Este bine cunoscută influenţa de care se bucură ultima dezbatere din perioada campaniei electorale. Proiectul îi obligă însă pe cetăţenii români din străinătate să-şi pronunţe opţiunea înaintea acestor ultime şi importante gesturi electorale. E