Umilul usturoi. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi înclină să creadă că, totuşi, Comisia CA a fost înfiinţată ca urmare a puternicului lobby exercitat de industria pharma. Şi că aceasta a vizat, pe termen mediu şi lung, confiscarea resurselor agroalimentare în beneficiul ei şi transformarea alimentelor în medicamente. Un exemplu: umilul usturoi.
Acest remediu natural care i-a ferit pe egipteni de molime în timp ce dăinuiau piramidele, care l-a fascinat pe Hipocrat, părintele medicinei, potrivit regulamentului CE 1924/ 2006, va putea beneficia de menţiuni medicale, respectiv previne, vindecă, tratează, nu ca aliment, ci prelucrat în gelule, ca medicament. Adică, acest regulament vine să-l contrazică pe Hipocrat, cel care recomanda usturoiul în stare naturală pentru tratarea infecţiilor, a rănilor şi a unor boli intestinale, dar şi tradiţia care a verificat de-a lungul a mii de ani aceste proprietăţi.
Un alt exemplu: măceşele. Pudra de măceşe este o sursă de vitamina C naturală şi de alte substanţe care sinergizează cu aceasta, conferindu-i o înaltă valoare biologică. Pudra de măceşe nu produce nici unul dintre efectele secundare neplăcute, asociate cu unele medicamente. Dar prin aplicarea regulamentului CE 1924/ 2006 ne vom afla în situaţia de a consuma vitamina C purificată, sub formă de acid ascorbic E 300, care va beneficia de menţiunile medicale, în timp ce pudra de măceşe va fi privată de aceste calităţi: previne, vindecă şi tratează.
"Previne, vindecă şi tratează". Profesorul Mencinicopschi pune în legătură directă regulamentul CE 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate permise pe alimente cu această "situaţie paradoxală, neştiinţifică şi, mai ales, dăunătoare consumatorului". Specialistul porneşte explicaţia de la modul cum sunt definite alimentele, comparativ cu medicament
