Conform statisticilor, se pare că românii au gradul cel mai scăzut de încredere socială din Europa. Nu e greu să înţelegem de ce. Sechelele comuniste încă îşi spun cuvântul, ca şi o anume imaturitate socială, induse de gafele populiste sau cinice ale clasei politice, dar întreţinute şi de inconştienţa sau neprofesionalismul mass-media.

Totuşi, trebuie să constatăm că civismul începe să se manifeste din ce în ce mai vizibil în societatea românească, mai ales la generaţia tânără. Iar automobilizarea se petrece din ce în ce mai frecvent, chiar dacă, deocamdată, nu pentru cauze strict politice, ci mai degrabă pentru cele cvasi sau indirect politice, care privesc ecologia şi mediul, patrimoniul natural şi construit, urbanismul sau alte sectoare ale vieţii sociale. În ce priveşte conştiinţa urbană a locuitorilor capitalei, mi se pare că ea începe să atingă vârsta primei maturităţi şi să exercite un control şi o veghe mai eficace asupra derapajelor şi abuzurilor politicilor publice.

După ani de relativă acalmie, sediul GDS a început de câtva timp să vibreze din nou, datorită mai ales dezbaterilor din jurul noilor proiecte de dezvoltare urbană, care preocupă diversele secţiuni ale societăţii civile. La propunerea Platformei pentru Bucureşti – o reţea de 40 de organizaţii, care se preocupă de viaţa oraşului –, miercuri, 2 februarie, Grupul pentru Dialog Social a invitat la o discuţie publică mai multe instanţe decizionale şi organizaţii profesionale în jurul unei teme arzătoare: Şoseaua Buzeşti-Berzei-Uranus. Altfel spus, deschiderea unei noi căi centrale de trafic prin Bucureşti pe axa nord-sud, un subiect care agită de altfel toată mass-media în ultimele zile.

„Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus“, cum i se mai spune, are în egală măsură partizani şi inamici, atât în rândurile arhitecţilor şi urbaniştilor, cât şi ale decidenţilor politici, intelectualilor c