BNR va lua bani de la FMI doar în cazul unui atac împotriva leului. Pentru 2011 statul are însă nevoie de împrumuturi curente de 4 miliarde euro, dar Trezoreria este la mila investitorilor privaţi.

Decizia României de a renunţa la ultima tranşă FMI s-ar putea dovedi un semnal de forţă, dacă pieţele financiare vor considera că ţara s-a însănătoşit fiscal, sau un motiv de panică, dacă in-vestitorii vor considera că adevăratul motiv este nerespectarea angajamentelor luate faţă de FMI. BNR nu are nevoie de banii respectivi, dar continuarea acordului în parametrii iniţiali ar fi fost o garanţie că FMI este mulţumit. Însă România a reuşit să respecte ţinta de deficit bugetar doar cu preţul sacrificării ţintei de arierate. Practic, statul nu şi-a plătit datoriile către companii pentru a evita să se împrumute suplimentar de la bănci.

De anul acesta însă, ca urmare a faptului că de la FMI şi Comisia Europeană nu vor mai veni bani, România trebuie să iasă pe piaţă pentru fiecare euro necesar, iar necesarul de finanţare pentru restul anului este de 4 miliarde de euro, la care se mai adaugă câteva miliarde sub formă de refinanţare. Iar de credibilitatea Guvernului depinde dobânda la care se va împrumuta. În orice scenariu, dobânda va fi mai mare decât cele 3 procente pe care statul le plăteşte acum. Ea ar putea ajunge la 5% în cazul împrumuturilor în euro de la băncile locale sau chiar mai mult în cazul eurobondurilor oferite către investitorii străini. Dacă Trezoreria va alege să se împrumute în lei, dobânzile ajung la 6,75-7%.

Ultima tranşă

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat că România va primi ultima tranşă de la UE, în sumă de 1,35 miliarde de euro, „probabil la finele lunii martie - începutul lunii aprilie". Isărescu a mai menţionat că Ministerul Finanţelor a tras până în prezent 3,65 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi 2,4 miliarde de