Din 76 de comune, oraşe şi municipii din judeţ, doar trei au avizul Comisiei de Heraldică de a-şi folosi stema pe documente. Profitând de faptul că n-au un termen limită până la care să-şi reglementeze problema, primăriile nu se înghesuie să-şi realizeze însemnele.

În Maramureş, doar trei unităţi administrativ-teritoriale din 76 au avizul Comisiei Naţionale de Heraldică de a-şi pune stema pe actele oficiale pe care le emite. Acestea sunt Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Fărcaşa. În lucru pentru elaborarea identităţii vizuale sunt alte 27 de dosare, dar primarii nu se înghesuie să-şi reglementeze problema. „Pentru că legea nu le dă un termen limită, fiecare găseşte câte o scuză să nu-şi facă stema. Motivează că n-au bani“, a declarat Ilie Gherheş, preşedintele Comisiei de Heraldică Maramureş.

Amenzi mici pentru cei fără stemă

Hotărârea de Guvern 25 din 2003 obliga toate unităţile administrative să-şi elaboreze o stemă, şi dădea ca termen limită finalul acelui an. „Termenul s-a tot prelungit cu câte un an, pentru că procedura este lungă şi greoaie. Amenzile prevăzute sunt destul de mici, între 500 şi 1.000 de lei“, reclamă Ghergheş. „Noi avem 76 de unităţi administrativ-teritoriale la care ar trebui să facem stema, doar trei sunt aprobate, plus cea a judeţului. Avem în lucru nouă dosare, iar alte 18 care sunt deja trimise la Cluj“, a mai adăugat Gherheş. Afişarea pe antet a unei steme ar ajuta foarte mult localităţile mai ales în cazul în care îşi depun cereri pentru finanţări de proiecte. „Este vorba despre identitatea vizuală”, a mai spus preşedintele Comisiei de Heraldică Maramureş.

Trei ani de drumuri

Localitatea Fărcaşa este un caz fericit: reprezentanţii săi au defitinivat stema localităţii în urmă cu patru ani. „Pentru asta am umblat mai bine de trei ani. Drumuri de Cluj, Baia Mare şi invers“, declară primarul localităţii Ioan S