Acordul de FMI nu a făcut bine mediului de afaceri, şi în loc de "centură de siguranţă" a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii, iar viitorul acord ar trebui încheiat doar după dezbateri publice, spun oamenii de afaceri, care cred însă că România nu are nevoie de o altă înţelegere cu Fondul.

"Pentru mediul de afaceri acordul cu FMI a însemnat creşterea TVA, arierate masive şi distrugerea lanţurilor de creare a valorii, a furnizorilor, întreprinderi mici şi mijlocii. A însemnat îndatorarea ţării, prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata de salarii şi pensii", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

El a arătat că, la nivel psihologic, acordul cu FMI a dus la pierderea credibilităţii Guvernului şi a BNR, pentru că ideea că banii de la FMI vor fi folosiţi pentru menţinerea cursului de schimb a fost "o ipocrizie".

"A fost doar un simplu mecanism de cheltuire a rezervei BNR pentru finanţarea salariilor şi pensiilor", a adăugat Pogonaru.

Anca Vlad, vicepreşedinte al AOAR, a arătat că problema arieratelor este mult mai gravă pentru antreprenorii români decât pentru multinaţionale.

"Finanţarea este mai scumpă pentru antreprenorii români, au nevoie de cash colateral. Astfel de lucruri grave pentru noi nu se rezolvă cu acordul cu FMI", a mai spus Vlad.

Referindu-se la un nou acord cu FMI, Pogonaru a menţionat că există un consens la nivelul mediului de afaceri potrivit căruia orice fel acord cu FMI nu poate fi încheiat înainte de dezbateri publice.

"Acordul cu FMI despre care la început s-a spus că este o centură de siguranţă, a fost o galeată din care s-a consumat anarhic pentru menţinerea salariilor şi pensiilor şi nu pentru a menţine solvabilitatea externă a României. Nu avem nevoie de acordul cu FMI, nici preventiv