Mă numesc Onofrei Paulina, cu domiciliul în Comuna Gavrileşti, Judeţul Ialomiţa. Am 62 de ani. Vreau să vă spun că acum, după ce am scăpat de zăpada adunată sub gardul spre vecinu Obreja şi cumnată-mea Săndica, mi-a tăiat mai multe braţuri de lemne, am avut timpul să ne odihnim mai bine şi să ne uităm seara la tevereu. Mi-a mai trecut supărarea pe Săndica, care a scăpat din vedere să-i dea lu căţeaua Fulgerica terciul de mălai amestecat cu usturoi, aşa cum ne zisese veterinaru Mânzatu, care a fost un om bun şi a venit de vreo trei-patru ori, ultima oară la şapte dimineaţa, ca s-o caute pe Fulgerica de umflături şi sărmana Fulgerica a murit alaltăieri, după ce a schelălăit de mama focului, de mi se rupea inima.

Io sunt cu picioarele şi nu mă pot deplasa, aşa că Săndica mă ajută la ale casei. Ea e sora răposatului meu soţ, Tudose, care a plecat de acasă acu 22 de ani şi nu s-a mai întors. Odată mi s-a părut că l-am văzut la tevereu, chiar atunci când a fost mare tevatură cu Ceauşescu, care s-a ascuns şi a fugit cu elicopteru de pă acoperişu ceceului. Era în ziua în care s-au adunat oamenii şi strigau că dictatoru a fugit şi Mircea Dinescu, rizidentu, obosit de cât alergase fugărit şi cu ochii scoşi din cap, ne arăta cum lucrează, fiincă aşa i-a zis Ion Caramitru, ăla cu nasu ascuţit, care a strigat că a învins şi că e şi el pe-acolo. Ceva mai în spatele lor, prin rândul trei, mi s-a părut că-l văd pe Tudose al meu, adică mai mult mustaţa lu Tudose, da ce să caute Tudose la tevereu, că el plecase spre Slobozia să cumpere porumb? Şi nici paltonu nu era al lui, el avea o scurtă cu guler de blană de oaie, nu palton albastru cu fular alb de mătase. Da Săndica, care era lângă mine, că ea mânca şi dormea la noi, Tudose avea grijă de ea şi-o iubea, că era sora lui mai mică, îmi zice: uite Paulino, ăla din spate, cu mustaţă, nu e Tudose? Fugi mă Săndico, cum să fie ăl