Chitaristul în vârstă de 58 de ani, născut în agitatul Belfast, a murit în somn duminică seară, în camera sa de hotel din Estepona, Spania, unde se afla în vacanţă. Sursa: AGERPRES
Trista veste a dispariţiei lui Gary Moore a fost anunţată de managerul acestuia, Adam Parsons, care a menţionat că nu a fost stabilită până acum cauza exactă a decesului artistului.
Ministerul spaniol de Interne a anunţat, ieri-dimineaţă, că poliţia va aştepta rezultatele autopsiei înainte de a decide dacă se impun investigaţii criminalistice suplimentare. Un purtător de cuvânt al ministrului a declarat că, până în prezent, nu există semnele unei morţi violente. Decesul lui Moore i-a surprins pe cei apropiaţi, cu atât mai mult cu cât aceştia nu ştiau ca artistul să aibă vreo problemă de sănătate.
Influenţe şi confluenţe
De-a lungul unei cariere de aproape 40 de ani, Gary Moore şi-a câştigat renumele de maestru al chitării. Sentimente intense şi lirism profund sunt cele două esenţe care fac muzica ir landezului atât de specială. O dovadă de virtuozitate în cazul lui Gary Moore a fost uşurinţa cu care acesta reuşea să treacă de la tonalităţile dulci de blues classic la rock-ul cel mai pur.
Brian May, chitaristul trupei Queen, l-a numit "cel mai mare instrumentist de muzică rock al anilor ’60/’70", alţii i-au spus " Lordul coardelor". Pentru fani a fost Gary Moore, acel magician al chitării, care i-a vrăjit cu recitalurile solo de chitară.
Născut în Belfast pe 4 aprilie 1952, Garry, pe numele său real Robert William Moore, a cântat pentru prima dată la chitară la 10 ani, iar debutul muzical l-a făcut în 1968, la început pe cont propriu, iar din 1973 alături de artiştii autohtoni Phil Lynott şi Brian Downey, care l-au cooptat în trupa Thin Lizzy.
Perioada de început a carierei lui Moore a fost marcată de tatonări ş
