Fiecare îşi avea rolul său, bine stabilit şi organizat ierarhic

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au motivat decizia de arestare preventivă a celor 15 poliţişti de frontieră prin faptul că aceştia nu luau mită doar câteodată, accidental, ci în mod regulat, procesul fiind bine coordonat şi organizat ierarhic, astfel încât fiecare persoană să îşi cunoască bine rolul şi să îşi asume riscul, recompensa fiind primită pe măsura "efortului" depus.

În sprijinul deciziei luate, judecătorii Curţii de Apel au invocat faptul că, având calitatea de lucrători de poliţie în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Siret, judeţul Suceava, cei 15 s-au înţeles în prealabil, în mod repetat, pentru realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pretinzând şi acceptând, atât în mod direct, cât şi indirect, diferite sume de bani de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011. Potrivit magistraţilor, în schimbul mitei luate poliţiştii de frontieră nu-şi îndeplineau atribuţiile de serviciu privind controlul de frontieră şi permiteau introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă. În sarcina celor 15 inculpaţi, magistraţii au reţinut şi faptul că aceştia au constituit un grup structurat pe turele de serviciu şi au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obţine beneficii materiale şi financiare.

"Analizând ansamblul actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea apreciază că măsura arestării preventive funcţionează ca un mijloc de prevenire sau înlăturare a unor împrejurări sau situaţii de natură să pună în pericol eficienta desfăşurare a procesului penal. Ca instituţie a dreptului procesual penal arestarea preventivă este pusă la dispoziţia organelor judiciare penale şi constă în privarea de libertate