Liderul primei reprezentative a câştigat un mare pariu anul trecut. Revenirea lui şi a altor stranieri la lot a adus calificarea României la Cupa Mondială pentru a şaptea oară.
Căpitan al „stejarilor", Sorin Socol a trăit în luna noiembrie a anului trecut o satisfacţie imensă: calificarea la Cupa Mondială după „dubla" cu Uruguay. Stabilit la Pau, bucureşteanul joacă în Federale 1 pentru Lourdes, echipă cu un trecut glorios în Franţa. Absent de la meciul cu Portugalia, de sâmbătă, jucătorul de linia a doua a acceptat să vorbească despre aspecte mai puţin cunoscute din viaţa naţionalei.
„Adevărul": Oamenii s-au mirat când au văzut că unii dintre rugbiştii naţionalei aveau lacrimi în ochi înaintea meciului cu Uruguay, la intonarea imnului naţional. Cum explici acest lucru?
Sorin Socol: Şi noi, rugbiştii, suntem oameni. Înaintea fiecărui meci ne gândim la mai multe lucruri. Poate că unii jucători se gândesc şi la momente mai grele din viaţă, care îi fac să se mobilizeze şi mai bine. Aşa se simt mai puternici, mai curajoşi. Mie nu mi s-a întâmplat decât o singură dată să am lacrimi în ochi la un meci. Anul trecut, în Portugalia. Şi nu la imn, ci în momentul în care s-au împărţit tricourile de joc.
Francezii au explicat pierderea finalei Cupei Mondiale din 1999 prin faptul că, înainte de meci, Jean-Claude Skrela le-a citit un mesaj de la un fost internaţional care i-a impresionat atât de tare pe jucători încât aceştia au intrat copleşiţi pe teren. Ce zici de asta?
Da, şi noi am fost atenţionaţi în legătură cu acest aspect. Antrenorul Steve McDowell ne-a spus să fim atenţi căci partea aceasta emotivă ne poate afecta viziunea de joc. Am ascultat de acest sfat şi am încercat să am un echilibru în privinţa motivării înainte de meci. Nu trebuie exagerat, mai ales în cazul meu, care trebuie să dau nişte comenzi în timpul partidei, să
