CUM FUNCŢIONEAZĂ JUSTIŢIA ÎN ROMÂNIA. Chiar dacă ofensiva procurorilor anticorupţie asupra frontierelor a început înainte de integrarea în UE, marile dosare în care au fost acuzaţi vameşi nu şi-au găsit încă finalitatea în instanţe. Sursa: ADI PÎCLIŞANSursa: ADI PÎCLIŞAN

1 /.

Bucureşti - Otopeni, Ploieşti, Albiţa (Iaşi), Galaţi, Sibiu, Nădlac (Arad), Bechet (Dolj), Neamţ. Toate aceste puncte vamale înscrise de procurori (prin numărul mare de acuzaţi şi prin spectacolele mediatice care au însoţit reţinerile) pe harta "neagră" a corupţiei ar fi putut constitui "un semnal pozitiv pentru Europa", aşa cum şi-ar fi dorit ministrul internelor Traian Igaş. Până acum însă, niciunul dintre dosare nu s-a soldat, în instanţe, cu vreo condamnare definitivă.

Unele dintre ele trenează încă pe mesele judecătorilor, iar în altele (cum este cazul "Bechet") soluţia - pronunţată oricum tardiv pentru ceea ce se înţelege în Drept prin "celeritate" sau "termen rezonabil" - a fost achitarea.

Aşa se face că mai întemeiat decât speranţele ministrului Igaş este interesul partenerilor europeni pentru condamnări, transmis, de altfel, extrem de clar de ministrul finlandez de externe.

Justiţie pasivă, probe care "scârţâie"

Probele insuficiente sau viciile de procedură - în cazurile în care s-a dispus achitarea -, dar şi pasivitatea judecătorilor sau termenele foarte lungi de judecată au făcut ca marile dosare cu care anchetatorii anticorupţie impresionau Uniunea Europeană cu doar câteva luni înaintea integrării să intre în istorie doar prin închiderea vămilor şi prin imaginile cu vameşi şi poliţişti de frontieră încătuşaţi şi plimbaţi prin faţa camerelor de luat vederi flancaţi de "mascaţi" şi eliberaţi ulterior după o scurtă perioadă petrecută în aresturile poliţiei. Nici o condamnare definitivă, care să-i trimită pe inculpaţi după gr