Există trei categorii de argumente care pledează pentru păstrarea noii structuri ecleziastice şi după moartea IPS Bartolomeu Anania.

Biserica Ortodoxă Română se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situaţii. Este vorba de desemnarea unui succesor pentru mitropolitul Bartolomeu Anania. Situaţia este atât de complicată pentru că au apărut unele voci care au cerut desfiinţarea mitropoliei cu sediul în Cluj. O asemenea voce este cea a mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza, care nu s-a împăcat niciodată cu secesiunea eparhiilor din nordul Transilvaniei provocată de insistenţele defunctului mitropolit din Cluj. Practic, Laurenţiu Streza, care a câştigat tronul lăsat vacant de IPS Antonie Plămădeală în defavoarea candidatului susţinut atunci de IPS Bartolomeu Anania, IPS Andrei Andreicuţ, s-a ales cu o mitropolie redusă la Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului, plus o eparhie insignifiantă din punctul de vedere al numărului de credincioşi, cea a Covasnei şi Harghitei. În schimb, noua mitropolie ortodoxă, creată la insistenţele mitropolitului Bartolomeu Anania, a înglobat cea mai mare parte a Transilvaniei de Centru, precum şi Transilvania de Nord. Acum, mitropolitul Laurenţiu Streza a dat de înţeles că ar dori ca arhieparhiile şi eparhiile ortodoxe din nordul Transilvaniei să revină sub oblăduirea scaunului mitropolitan din Sibiu. Declaraţiile mitropolitului Laurenţiu Streza au stârnit o adevărată furtună. Reprezentanţii Mitropoliei din Cluj au afirmat că noua structură ecleziastică va dăinui. În acest context, deja au început specula-ţiile legate de numele viitorului mitropolit. În dezbaterea legată de soarta mitropoliei din Cluj au apărut mai multe categorii de argumente: cele istorice, cele culturale şi cele ecleziastice.

Argumente istorice

Argumentele istorice pornesc din analiza documentelor din Evul Mediu. Potrivit acestora, încă de pe