Noile obiceiuri alimentare cresc incidența „ficatului gras“ în rândul persoanelor sub 30 de ani. Potrivit estimărilor, aproape 20% din români suferă de steatoză hepatică. Lipsită uneori de simptome, boala poate să evolueze spre ciroză hepatică.
Dacă până acum erau mai frecvente în cazul adulţilor în vârstă, afecţiunile hepatice provocate de consumul excesiv de alcool sunt din ce în ce mai frecvente în rândul tinerilor. În Marea Britanie, numărul tinerilor internaţi cu probleme de ficat cauzate de consumul de alcool a crescut cu 50% în ultimii 10 ani, arată publicaţia „Daily Mail".
Cele mai expuse sunt femeile, deoarece organismul lor poate să metabolizeze doar o jumătate din cantitatea de alcool neriscantă în cazul bărbaţilor. Iar problema nu este doar una englezească. „Noile obiceiuri alimentare cresc numărul cazurilor de steatoză şi în rândul copiilor şi al adolescenţilor din România", atrage atenţia medicul specialist gastroenterolog Marian Zota, cu competenţe în ecografie, de la Clinica Med-As din Bucureşti.
Alcoolul atacă ficatul brusc sau treptat
Obiceiurile alimentare „atacă" ficatul pe mai multe flancuri: pe de o parte, este vorba de consumul excesiv de alcool. Acesta se metabolizează la nivelul celulelor hepatice, iar din acest proces rezultă mici picături de grăsime care ajung să sufoce hepatocitul (celula hepatică). Acumularea de grăsime are loc fie brusc, după un singur exces etanolic, fie în timp.
Pe de altă parte, există şi steatoze de cauze non-alcoolice. Alimentele grase, dar şi dulciurile concentrate consumate în exces se transformă la nivelul ficatului în grăsime. Iar studiile arată că obezitatea se asociază într-o mai mare măsură cu ficatul gras.
La nivelul celulelor hepatice sufocate de grăsime apare o inflamaţie ce duce la hepatită. Bolnavul resimte dureri în zona superioară a abdomenului, o stare de obose
