Curăţenia din vămi, începută în forţă de autorităţile noastre ca exemplu pentru Occident că suntem pregătiţi să aderăm, anul aces-ta, la spaţiul Schengen, ridică, în continuare, multiple semne de întrebare referitoare atât la momentul ales pentru începerea operaţiunilor, cât şi la oportunitatea pierderii unor resurse materiale uriaşe, în an preelectoral, pentru clasa politică.
Este ştiut faptul că, mai devreme sau mai târziu, ţara noastră tot ar fi intrat în spaţiul Schengen, mai ales în condiţiile în care se pare că autorităţile noastre au îndeplinit toate cerinţele tehnice ale UE în acest sens.
Deja se vechiculează că aderarea ţării noastre va fi amânată temporar doar din cauza Bulgariei, ţară de care suntem cuplaţi în procesul de integrare, dar care se pare că încă nu a reuşit să îndeplinească toate exigenţele tehnice ale UE.
Destructurarea unor reţele piramidale din vămi care păreau să funcţioneze ca un monolit din care se pare că se alimenta inclusiv clasa politică, cu un an înainte de alegerile generale, este cel puţin dubioasă, în condiţiile în care avem de a face cu un fenomen generalizat, care datează de foarte multă vreme. Doar preluarea şefiei unei vămi costă peste 100.000 euro.
Surse oficiale, apropiate ultimelor evenimente, pun toate aceste neclarităţi într-o nouă perspectivă: în ţara noastră ar exista deja, în judeţele de la graniţa cu Ungaria (deci cu spaţiul Schengen), şi nu numai, grupuri infracţionale transfrontaliere din cadrul UE. Mafia italiană ar fi doar un exemplu de notorietate în acest sens.
Pentru aceste reţele, la care ar fi racordaţi, conform surselor noastre, şi unii politicieni locali dar şi anumiţi oameni de afaceri, aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen ar reprezenta o fluidizare a afacerilor ilicite: produsele de contrabandă ar fi astfel livrate mai rapid către ţările din interiorul UE, iar controa
