Noua Lege a educaţiei a provocat nemulţumiri în lanţ, în special în rândul rectorilor. Actul normativ publicat în Monitorul Oficial la 10 ianuarie aduce schimbări majore şi în învăţământul preuniversitar.
Articolul 215, alineatul 3, din Legea educaţiei menţionează că „persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada desfăşurării mandatului“. În plus, la alineatul 4 se precizează că „funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada mandatului“. Acestea sunt principalele două prevederi care au pus pe jar lumea academică întrucât patru rectori, care sunt şi parlamentari sunt obligaţi să opteze pentru una dintre funcţii.
Este vorba despre rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara, Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, Ştefan Drăgulescu şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Florian Popa.
„Nu există o metodologie“
Un alt articol care a provocat haos printre universitari este cel legat de nepotism. Rudele până la gradul III inclusiv nu mai pot ocupa concomitent funcţii de conducere în aceeaşi instituţie de învăţământ superior. La Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu de pildă, rectorul Constantin Oprean le are în subordine atât pe soţie, cât şi pe cele două fiice.
Reprezentanţii universităţilor susţin că nu au primit clarificări de la minister în privinţa aplicării legii. „Sunt lansate tot felul de zvonuri cu privire la momentul alegerii între funcţia de rector şi cea de parlamentar. Eu m-am consultat cu juriştii şi asta este valabil pentru mandatul următor, adică din 2012. În ceea ce priveşte articolul despre rude care ocupă concomitent funcţii de conducere nu există o metodologie
