FMI şi guvernanţii mizează pe creşterea economică a României în acest an. Programele de restructurare vor continua, lista cu întreprinderile de stat monitorizate urmând să fie extinsă.

Misiunea instituţiilor financiare pentru ultima evaluare a actualului acord stand-by s-a încheiat şi urmează să se negocieze condiţiile privind un nou acord de tip preventiv. La finalul vizitei de la Bucureşti, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks (foto) a declarat că nu este exclusă posibilitatea ca economia României să rămână în recesiune pentru al treilea an consecutiv, însă a men¬ţionat că „probabilitatea unei creşteri economice negative este destul de mică, mai mică de 10%". Deşi atât guvernanţii, cât şi oficialii misiunii FMI-CE au prezentat într-o notă optimistă rezultatele actualui acord, discutându-se chiar despre o redresare economică, reprezentanţii oamenilor de afaceri au criticat unele aspecte ale acordului cu instituţiile financiare.

Potrivit preşedintelui AOAR, Florin Pogonaru, acordul FMI nu a făcut bine mediului de afaceri, şi în loc de „centură de siguranţă", a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii. „Acordul cu FMI a însemnat creşterea TVA, arierate masive şi distrugerea lanţurilor de creare a valorii, a furnizorilor, întreprinderilor mici şi mijlocii. A însemnat îndatorarea ţării, prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata de salarii şi pensii", a declarat Florin Pogonaru.

Jeffrey Franks

Un acord preventiv pe doi ani este o decizie înţeleaptă, pentru că dă stabilitate în timpul alegerilor.

Preţurile la energie şi gaze pentru populaţie nu vor creşte în viitorul apropiat, întrucât procesul de liberalizare a costurilor se va realiza gradual, până în 2015.

Vom extinde la 20 numărul companiilor care sunt monitorizate în noul acord cu FMI. Este posibil ca la jumătatea anului să se creeze spaţiu pentru