Relaţiile dintre ţara noastră şi Franţa se află din 2005 într-un proces de deteriorare lent, dar sigur. Inexistenţa unui dialog constructiv între preşedinţii Băsescu şi Sarkozy, dovadă stau şi celebrele imagini de la sumit-ul NATO - noiembrie 2010 - când preşedintele francez a întrerupt nervos un început de discuţie, a contribuit din plin la acest lucru.
Există câteva evenimente, pornind de la expulzarea romilor şi până la mult discutatul contract cu EADS, care pot crea fundalul peste care sunt suprapuse imaginile surprinse în mai multe puncte vamale în ultimele zile. Cronologia evenimentelor este de asemenea foarte interesantă, fiecare acţiune a Parisului fiind urmată de un răspuns, la acelaşi nivel, al Bucureştiului.
* Expulzarea romilor
Dacă episodul "licuriciul cel mare" a fost consemnat dar nu contribuit la tensionarea excesivă a relaţiilor bilaterale, expulzarea romilor a reprezentat combustibilul turnat peste un foc mocnit.
Decizia Franţei de a repatria romii din România şi Bulgaria a stârnit vii discuţii în cadrul Uniunii Europene. În septembrie 2010, Comisia Europeană a ameninţat Franţa cu declanşarea unei proceduri de infringement, pentru a sancţiona expulzarea romilor, acuzând autorităţile franceze de duplicitate şi făcând o paralelă cu cel de-al Doilea Război Mondial. La summitul Uniunii Europene din septembrie 2010 cei doi preşedinţi au dis-cutat pe această temă, iar după ce Traian Băsescu a cerut respectarea statutului romilor de cetăţeni europeni a existat un schimb foarte dur de replici între Nicholas Sarkozy şi Jose Manuel Baroso, preşedintele Comisiei Europene.
* Centrala de la Cernavodă
Un alt punct sensibil în relaţiile dintre cele două state a fost reprezentat de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. În cele din urmă, invocând în primul rând condiţiile dure de regl
