A venit în Brăila ca inginer pe Platforma de la Chiscani, după care a avansat în carieră până ce a ajuns consilier în cadrul Prefecturii şi preşedinte al unui ONG ce luptă pentru drepturile romilor.

A venit în Brăila în anul 1985, odată cu repartiţia de la Facultate, ca inginer mecanic, plin de speranţe şi cu dorinţă de muncă.

„Mi-am luat cizmele şi salopeta şi am lucrat până la Revoluţie într-o fabrică de celofibră de pe Platforma Chiscani din judeţul Brăila. Am considerat din primul moment că inginerul nu trebuie să stea în birou, ci să fie aproape de muncitori, uşurându-le munca", ne-a povestit Săndel Grosu.

Invenţii cu premii

În acest sens, şurubărind pe ici pe colo, a realizat cinci inovaţii care i-au adus şi premii şi cu care se mândreşte fiindcă înseamnă recunoaşterea unui merit.

În această perioadă a realizat că teoria nu se potriveşte cu practica, iar relaţiile dintre oameni sunt cu totul altfel decât îşi imagina, că şefii de secţii nu sunt numiţi mereu pe criterii de performanţă.

„În acest context, în 1989 a venit Revoluţia pe care am acceptat-o şi de la care am aşteptat foarte mult, dar realitatea m-a contrazis încă o dată pentru că şomajul mascat guverna acea etapă a anilor 1990 în care nemunca era plătită", îşi aminteşte interlocutorul nostru.

Nu-şi ascunde etnia

După Revoluţie a plecat de pe Platforma Chiscani la Direcţia Muncii, ca inspector pentru problemele romilor.

„Nu mi-am ascuns niciodată identitatea romă. În Biroul unde am fost stagiar le-am comunicat din primul moment colegilor etnia mea", ne-a mărturisit Săndel Grosu.

El însuşi este un exemplu de modestie şi e unul dintre romii care au pus mâna pe carte, înţelegând că numai aşa va reuşi să meargă mai departe. Îi sfătuieşte să facă la fel pe toţi cei din etnia romă.

La Direcţia Muncii a avansat până la Şef de agenţie locală la Şom