Cea mai nouă cercetare realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se referă la patriotismul la români, având ca punct de plecare incidentul de la Iaşi, de Ziua Unirii, când oamenii strânşi în Piaţa Unirii l-au huiduit şi fluierat pe şeful statului în timpul unui discurs. Huiduielile nu s-au oprit nici când fanfara interpreta primele acorduri ale imnului naţional. Cercetarea a fost realizată pe 25 ianuarie, pe un eşantion de 1.036 de indivizi cu vârsta de 18 ani şi peste.
Românii devin patrioţi în preajma Zilei Armatei Române, Zilei Naţionale, Zilei Unirii ori de 15 ianuarie.
În ciuda procesiunilor publice ce au loc în aceste zile, "care privilegiază atitudinea favorabilă faţă de naţiune", 65% dintre români se mai consideră "patrioţi", faţă de 29% dintre maghiari, 28% dintre rromi şi 38% dintre alte etnii.
Doar 40,9% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani se consideră iubitori de ţară, iar 45% dintre tinerii sub 35 de ani se consideră patrioţi într-o mai mică măsură.
"Valorizarea condiţiei de român pare destul de bine interiorizată, dar cu o excepţie din nou: pentru tineri (şi maghiari) este foarte important faptul că sunt români doar într-o proporţie de 23%, faţă de 57% la cât este evaluată de vârstnici şi o medie de 45% pe întreg eşantionul. Şi mândria de a fi român este puternic prezentă ca stereotip de identificare, aici însă tinerii sunt mai concesivi, mai aproape de restul plutonului. În ceea ce privesc motivele pentru mândrie primele două argumente sunt de factură fatalistă (aici m-am născut sau aici este ţara mea), însumate 51%, 18% nu ştiu sau nu răspund. Patriotismul este o atitudine potenţată de sloganele care sunt vehiculate ca imperative ale cetăţeniei şi apartenenţei. Cea mai slabă aderenţă se observă în cazul afirmatiei "un patriot trebuie sã îşi susţinã ţara indiferent de direcţia înspre care se
