- Cultural - nr. 718 / 9 Februarie, 2011 Liviu Pancu nu dezamageste, isi urmeaza indraznet proiectele si nu ramane dator publicului. Recent, cavalerul cu domnite in cetatile medievale, directorul Teatrului "Scena", acelasi Liviu Pancu, a adus in fata spectatorilor teatrul-miscare, teatrul-dans in care doar coregrafia si fondul muzical sunt mijloacele de exprimare ale actorilor si nu poate afirma nimeni, cred, ca e de ici de colo sa captivezi publicul pe durata unui spectacol fara o vorba rostita, doar prin limbajul dansului, prin expresivitatea trupului si a chipului. Liviu Pancu si-a inceput proiectul punand in scena nu o piesa usoara: "Intrusa" de Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea, romancier, poet, eseist argentinian, faimos pentru povestirile sale fantastice din care nu lipsesc ideile filozofice si metafizica. Ba, J.L. Borges marturiseste ca "Intrusa" este cea mai buna povestire a sa, dovedindu-se o sursa artistica pentru mari regizori. O povestire despre pasiune si destinul femeii in vesnicul triunghi din care nu e loc de evadare decat in moarte sau, poate, cunoscand ideile despre transcendent ale autorului povestirii, in viata de dincolo cu aceeasi pasiune a femeii in acelasi triunghi, avand mereu o viata cand pentru unul cand pentru altul din cei doi care nu sunt doar prieteni, ci frati gemeni. Doi cutitari, Cristian si Eduardo, interpretati la Targu-Mures de Liviu Pancu si Csaba Ciugulitu, doi frati sunt indragostiti cu patima de cea care in final are destin de intrusa, Juliana, in rol Dana Pancu, frumoasa femeie pentru care cei doi se lupta pe viata si pe moarte. Se lupta, revenind apoi, rand pe rand, in viata ei si toate acestea sunt interpretate doar prin gestica si dans, chiar si conflictul fizic intre frati capata forma de miscare artistica la capatul careia ei decid ca femeia aparuta e doar o intrusa. Jul