Crizele politice şi atmosfera revoluţionară din Orientul Mijlociu şi din Magreb riscă să afecteze destul de grav economiile locale. Iată ce spun specialiştii, care urmăresc cu atenţie evoluţia situaţiei din Egipt şi Tunisia.
Un lucru este sigur : revoluţiile nu atrag turiştii. Revoluţiile atrag mai degrabă ziarişti, dar şi aventurieri, profitori şi mafioţi de tot felul.
Tunisia şi Egiptul au devenit fără îndoială în acest moment o destinaţie de vis pentru integriştii religioşi, care speră să poată profita de suflul democraţiei, pentru a putea lupta şi mai eficient împotriva ei.
O imagine provenind din Egipt a fost reluată foarte des în ultimul timp de diversele posturi de televiziune, cel puţin în Franţa : accesul la piramide este închis (sau era închis la ora filmării respectivelor secvenţe), iar câţiva occidentali rătăciţi la Cairo fotografiau piramidele din spatele unei porţi metalice.
În Egipt, care numără 80 de milioane de locuitori, cam cinci milioane trăiesc direct din turism. În prezent, autorităţile de la Cairo spun că actuala criză politică este sinonimă cu pierderi în valoare de 310 milioane de dolari pe zi. Bursa egipteană a pierdut pe doar o perioadă de două zile cât a fost închisă în jur de 12 miliarde de dolari.
Egiptul primeşte anual cam 15 milioane de vizitatori, care aduc ţării venituri de 13 miliarde de dolari. În aşteptarea unor zile mai propice vizitării templelor egiptene, turiştii părăsesc în masă Egiptul, iar cei care doreau să vină în această ţară îşi anulează deocamdată călătoriile.
Şi mai neliniştitor este însă scenariul unei eventuale închideri a Canalului de Suez, care aduce anual Egiptului venituri de aproape cinci miliarde de dolari.
În caz de destabilizare gravă a ţării, închiderea eventuală a canalului ar penaliza însă şi economia mondială, dat fiind că el este o axă strategică a comerţu
