Inimioare comestibile sau nu, puse pe aproape orice produs, fundiţe roz, ursuleţi de pluş care aşteaptă să fie dăruiţi de îndrăgostiţi, declaraţii siropoase, altfel spus: Sfântul Valentin! O sărbătoare care nu ne reprezintă, dar de dragul de a celebra dragostea mai des, a fost adoptată şi pe meleagurile noastre. Nimic rău de altfel, dar nu ştiu câţi dintre cei care sărbătoresc într-un fel sau altul Ziua Îndrăgostiţilor ştiu cu adevărat cine a fost renumitul Sfânt. Să ne întoarcem în secolul al III-lea, în Italia, unde îl vom întâlni pe episcopul Valentin din Terni, cel care a fost învinuit de "cununie religioasă" a perechilor de îndrăgostiţi în ciuda poruncii împăratului roman Claudius II. El a fost condamnat la moarte şi executat la 14 februarie 269. Azi, Sfântul Valentin este considerat patronul protector al îndrăgostiţilor. Pe de altă parte, ziua Sfântului Valentin se mai numea şi Ziua Nunţii Păsărilor. Oamenii îşi imaginau că păsările îşi aleg perechea în ziua de 14 februarie. Potrivit altei legende, Valentin este cel care a trimis prima felicitare "valentine". În timp ce se afla în închisoare, s-a indrăgostit de fiica paznicului închisorii. Se spune că înainte de a muri a scris o scrisoare pe care a semnat-o "de la al tău Valentin", expresie care se foloseşte şi astăzi. De aici a apărut tradiţia de a trimite în ziua de 14 februarie scrisori parfumate, inimioare etc.
Delicii inedite
Modalitatea mea de a sărbători această zi (căci o sărbătoresc şi eu, de ce să mint) se regăseşte în farfurie. Nu inimioare, nu ursuleţi, nu amoraşi, ci un meniu altfel. Anul acesta, meniul meu roz va conţine tartine cu somon fumé (somonul ne înviorează întotdeauna simţurile), ornate cu ridichi pentru a bucura şi mai mult privirea, apoi (surpriză! căci gătesc pentru prima dată) caracatiţă în sos de oregano şi vin alb. Iar la desert două feluri de mousse: de căpşu
