- ce facem cu Céline ? -

În iulie se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Céline. Nu se ştie exact cum va fi celebrat marele scriitor, cel care, după Proust – spun istoricii literari – ar fi fost al doilea cel mai influent autor francez al secolului al XX-lea. La începutul anului, numele său fusese trecut, alături de cel al altor figuri culturale marcante (de pildă, Georges Pompidou şi Franz Liszt), pe o listă a personalităţilor ce vor fi sărbătorite în Franţa, la nivel naţional. Apariţia lui Céline pe această listă a stîrnit controverse ideologice aprinse: cum să comemorezi public un om care a îmbrăţişat – fie şi doar pentru o vreme – o ideologie criminală? Cel mai virulent dintre critici este Serge Klarsfeld, preşedintele Asociaţiei fiilor şi fiicelor deportaţilor din Franţa. El este primul care a cerut retragerea lui Céline de pe lista comemorărilor publice de anul acesta. „Republica trebuie să-şi păstreze valorile. Frédéric Mitterrand trebuie să renunţe la a mai orna cu flori memoria lui Céline, tot aşa cum şi François Mitterrand a fost obligat să nu mai depună jerbe pe mormîntul lui Pétain.“ (Ca o anecdotă: François Mitterrand este cel care, în 1984, l-a decorat pe Klarsfeld cu Légion d’honneur.) În scrisoarea deschisă adresată ministrului Culturii, Frédéric Mitterrand, Serge Klarsfeld admite că Céline e un mare scriitor, dar insistă că e „o fiinţă abjectă“, un om ale cărui „imunde scrieri antisemite au contribuit la asasinarea masivă a evreilor“.

DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Comunismul din cărţi Mulţumim, FILB Adevărul e că Céline însuşi nu a căutat niciodată să se scuze pentru scrierile antisemite, ba chiar s-a şi lăudat că este „inamicul nr. 1 al evreilor“ şi că a publicat „o carte abominabil antisemită“ (Şcoala cadavrelor). În 1950, în timpul procesului, a încercat, zad