Harnic şi priceput nevoie mare
Tot în stele mai stă scris că premierul, cu patru planete în harnica Fecioară, iubeşte munca, din care face axul principal al vieţii, şi e profund angajat faţă de obligaţiile sale. În iulie 2009, Emil Boc se laudă, prezent la Feteşti, la Programul "Primul Siloz", că ştie să cosească şi face şi o demonstraţie în acest sens. Dezvăluie apoi că ştie să cosească de la 14 ani şi că a fost învăţat de tatăl său. Pe la sfârşitul lunii se duce la Caraş-Severin, unde pune mâna pe coasa unui ţăran şi, cu cămaşa scoasă din pantaloni, trece la treabă, pe marginea şoselei.
Altădată, aflat într-o vizită la o fabrică de prelucrare a lemnului din Gura Humorului, premierul Emil Boc ciopleşte un trunchi de copac cu un topor.
"Eu am cioplit la viaţa mea, să ştiţi. Numai topor mai lung un pic trebuia, cu coada mai lungă. (...) Eu am lucrat la viaţa mea cu toporul, nu vă faceţi probleme. Numai cu din ăla mare, din ăla lung, nu cu din ăsta aşa scurt", a spus Boc în timp ce cioplea trunchiul de copac.
Prin martie 2010 face o altă vizită, de data asta la fabrica de mobilă Simex din Şimleul Silvanei, unde dă la schimb sacoul pe un halat de tâmplar, amintindu-şi de vremea copilăriei, când şlefuia rame pentru icoane. "CTC-ul îl face domnul prefect. Am făcut rame la viaţa mea. Mă puneau taică-meu cu maică-mea să şlefuiesc ramele", a povestit premierul.
În ianuarie 2010, premierul mai scoate la iveală un talent. Se duce să inaugureze Salina Turda, unde la 120 de metri adâncime joacă popice şi participă la un spectacol de dans folcloric oferit de copii, unuia dintre ei arătându-i chiar care sunt mişcările corecte ale unui dans ardelenesc.
Dacă se dă într-adevăr în vânt după dans nu se ştie, e drept că s-a prins în vreo două hore, dar că-i place să cânte e sigur. S-a lansat pe scena Casei de Cultur
