Parlamentarii care ocupă şi poziţia de rector universitar mai au o lună să aleagă la ce renunţă. Unul dintre cei vizaţi anunţă război în justiţie.
Noua Lege a educaţiei, intrată în vigoare ieri, le interzice rectorilor să fie, în paralel, şi oameni politici. Deşi mai au la dispoziţie doar 30 de zile pentru a alege încotro se îndreaptă, cei vizaţi ameninţă deja că vor apela la justiţie dacă ministerul lui Daniel Funeriu îi va forţa să renunţe la una dintre calităţi.
„Nimeni nu poate fi mai presus de lege, iar Legea educaţiei spune la articolul 364, alineatul 2, că prevederea se aplică în cazul viitoarelor mandate. Nu mă poate nimeni constrânge să optez pentru una dintre cele două funcţii. Dacă va încerca cineva, vom merge în justiţie", spune senatorul Nicolae Robu, rector al Universităţii Politehnice din Timişoara.
Oficialii din Ministerul Educaţiei resping acest tip de argumente şi trimit la articolul 130, potrivit căruia „persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".
„Legea vorbeşte explicit despre incompatibilitatea între calitatea de conducător într-o universitate şi cea de om politic. Ea îi oferă celui în cauză dreptul de a alege", afirmă Tudorel Urian, consilier al ministrului Funeriu.
Rectorul Nicolae Robu interpretează într-o manieră proprie şi articolul din lege care prevede că persoanele aflate în relaţie de rudenie nu pot ocupa concomitent funcţii care să îi plaseze într-o poziţie de conducere una faţă de cealaltă.
„Nici vorbă de aşa ceva! Legea spune că nu pot fi în relalaţie de subordonare directă, de genul: şef de catedră să aibă în subordine fiu, de exemplu. Sau rector să aibă în subordine prorector sau decan", spune Robu, ai cărui doi copii ocupă poziţii de asistenţi în universitatea condusă de tatăl lor. Ministerul Educaţi
